Campania Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare
Află mai multe
1 din 5 oameni are nevoie, la un moment dar, de plasmă?
Sunt șanse mari ca tu sau cineva drag să aveți nevoie de un tratament pe bază de plasmă
Maximum 90 de minute din viața ta poate salva o altă viață?
Donarea de plasmă durează între 60 și 90 de minute (cu excepția primei donări, care durează între 2 și 3 ore).
În România nu e posibilă donarea directă de plasmă, prin afereză?
Iar acest lucru înseamnă că România NU are materia primă pentru producția de medicamente derivate din plasmă.
Plasma este partea lichidă a sângelui omenesc care transportă celulele roșii și albe din sânge, precum și trombocitele. Plasma este de culoare gălbuie, are o consistență vâscoasă și reprezintă circa 55% din totalul sângelui. Ea este compusă în cea mai mare parte din apă și proteine.
Plasma este folosită pentru fabricarea așa-numitelor medicamente biologice. Aceste medicamente nu se pot face altfel, adică prin sinteză chimică, deci trebuie obligatoriu produse pe bază de plasmă umană.
Principalele medicamente derivate din plasmă sunt imunoglobulinele, factorii de coagulare, albumina umană, inhibitorul proteinei Alpha-1.
Imunoglobulinele sunt folosite pentru a trata în primul rând imunodeficiența primară (o boală ce împiedică buna funcționare a sistemului imunitar). Factorii de coagulare sunt folosiți pentru a trata hemofilia și boala von Willebrand (ambele sunt tulburări de coagulare a sângelui). La fel, albumina umană și inhibitorul proteinei Alpha-1 sunt utilizați în tratamentul diferitelor boli rare.
Pe lângă aceste utilizări specifice, medicamentele derivate din plasmă sunt folosite pe scară din ce în ce mai largă:
pentru pacienții arși sau în șoc septic
în transplantul de organe sau de măduvă
în caz de hepatită și alte afecțiuni hepatice severe
în cazul unor mușcături de animale
pentru copii cu HIV
în caz de incompatibilitate de RH
pentru diverse boli autoimune și boli neurologice degenerative
Plasma se poate obține în două feluri: prin extragere din sângele deja donat (ceea ce constituie o procedură învechită în secolul XXI) și prin extragere directă de la donatori (procedura modernă, numită afereză).
Afereza este o tehnologie medicală specializată, prin care sângele donatorului este trecut printr-un aparat ce separă plasma, iar celelalte componente sanguine sunt restituite donatorului. În timpul donării prin afereză, se trage sânge din vena donatorului printr-un tub steril în echipamentul de separare celulară. Echipamentul centrifughează sângele pentru a separa plasma și apoi returnează componentele rămase în vena celuilalt braț al donatorului.
Poate dona plasmă orice persoană sănătoasă care cântărește cel puțin 50 de kilograme, are vârsta minimă de 18 ani și vârsta maximă cuprinsă între 60 și 68 de ani (limita diferă de la țară la țară).
Maximum 90 de minute din viața ta pot salva o alta!
Donarea de plasmă durează între 60 și 90 de minute (cu excepția primei donări, care durează între 2 și 3 ore).
Teoretic, se poate dona plasmă în medie de două ori pe săptămână, pentru că plasma umană se reface în 48 de ore de la donare. În Statele Unite ale Americii sunt permise maxim 110 donări pe an, în timp ce în Germania se permit cel mult 52 de donări pe an.
Donarea de plasmă e mai simplă decât donarea de sânge:
- se poate face mai frecvent (una sau două donări pe săptămână, față de 3-5 donări pe an)
- vârsta maximă a donatorului poate fi mai mare (aproape 70 de ani, față de maxim 60 de ani).
Plasma donată este stocată la rece (-25 de grade Celsius), apoi e testată și, dacă e aprobată, merge la fabrică pentru producția de medicamente derivate din plasmă. Întregul proces de la recoltarea de plasmă și până la obținerea medicamentelor durează între 7 și 12 luni.
În România NU e posibilă donarea directă de plasmă, prin afereză. Iar acest lucru înseamnă că România NU are materia primă pentru producția de medicamente derivate din plasmă, pentru că doar plasma colectată prin afereză poate fi folosită în fabricarea acestor medicamente.
„Pacient, caut donator! De plasmă!” este campania Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID), născută din nevoia de a găsi o soluție pe termen lung pentru pacienții dependenți de imunoglobulină din România, care trăiesc permanent cu teama că vor pierde accesul la medicamentele care-i țin în viață.
Un pacient dependent de imunoglobulină are nevoie de 5 donatori constanți de plasmă pentru a avea parte de medicamentele necesare supraviețuirii, iar acesta este apelul nostru către societate pentru a primi ajutorul de care avem nevoie.
Dorim ca și în România, la fel ca în majoritatea țărilor europene, să se poată colecta plasmă direct de la donatori, astfel încât această plasmă să fie prelucrată pentru fabricarea de medicamente, iar pacienții români dependenți de imunoglobulină să aibă parte de tratamentele vitale în flux constant.
Astăzi, România este dependentă 100% de importurile de imunoglobulină, iar orice criză (așa cum au fost în anii trecuți) amenință sănătatea și viața pacienților.
E mare nevoie ca România să-și deschidă propriile centre de donare de plasmă, așa cum au majoritatea țărilor Uniunii Europene. Mulți semeni de-ai noștri vor să doneze plasmă, dar n-o pot face! Iar pacienții români au nevoie de plasmă pentru medicamentele salvatoare!
Ne bucurăm mult că mesajul campaniei noastre – „Pacient, caut donator! De plasmă!” – a sensibilizat oameni cunoscuți din diferite domenii.
Avem deja alături de noi personalități din sport, mass-media, sănătate, muzică și cultură, iar tuturor acestora le transmitem recunoștința noastră!
Așteptăm în continuare oameni cu suflet mare, care vor să-și împrumute din imaginea și prestigiul lor pentru o cauză salvatoare de vieți.
Le mulțumim din inimă susținătorilor noștri de până acum:
Cristian Chivu
fostul căpitan al echipei naționale de fotbal
Cătălin Striblea
jurnalist
Paula Rusu
jurnalistă de sănătate
Paula Chirilă
actriță
Alina Sorescu
interpretă de muzică
Cristina Herea
prezentator TV
Iulia Nagy
jurnalistă și bloggeriță
Mihaela Bătăneanț
medic pediatru
Simona Gherghe
jurnalistă tv
Ionela Năstase
prezentatoare de știri
Ela Crăciun
prezentatoare de știri
Geanina Lungu
prezentatoare de știri
Mirela Retegan
fondatoare Gașca Zurli
Ana Maria Brânză
campioană mondială și olimpică la scrimă
Adi Hădean
chef
Donatori
Pacienți
Știai că unul din cinci oameni are nevoie, pe durată vieții, de medicamente derivate din plasmă? Sunt șanse mari ca tu, un membru al familiei tale sau un prieten să aveți nevoie de un astfel de tratament la un moment dat. Iar fără plasmă, aceste medicamente nu se pot fabrica.
De asemenea, un pacient dependent de imunoglobulină are nevoie de 5 donatori constanți de plasmă pentru a avea medicamentele necesare supraviețuirii. (reprezentare grafică)
De 30 de ani, statul român s-a dovedit incapabil să colecteze plasmă prin metode moderne și să producă imunoglobulină și alte medicamente derivate din plasmă care salvează viețile pacienților.
E timpul să nu mai acceptăm acest lucru! E timpul să ne facem auzite vocile! (reprezentare grafică)
E timpul să facem presiuni asupra statului român să înființeze centre pentru colectarea de plasmă (în prima etapă) și să creeze o bancă națională de sânge, plasmă și celule stem (în cea de-a doua etapă)
Ce trebuie să faci?
Trebuie să te înregistrezi în formularul de mai jos, ajutând la crearea unei baze de date cu potențiali donatori. Vom arăta astfel că există disponibilitate concretă pentru donarea de plasmă în România, iar statul român va trebui să țină cont de dorința românilor de a dona plasmă, precum și de nevoia pacienților de a primi constant medicamentele necesare derivate din plasmă.
Proiectul „Pacient, caut donator! De plasmă!” a fost lansat de către ARPID – Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare și beneficiază de sprijinul Companiei Naționale UNIFARM și al companiei BPHD
Pentru a vedea proiectele noastre, vă invităm să vizitați site-ul nostru (www.arpid.ro) și pagina noastră de Facebook
Datele noastre de contact sunt:
E-mail: asociatiaarpid@yahoo.com
Politica de Confidențialitate
Termeni și condiții
Politica Cookies
